Definita cuvantului edict
EDÍCT, edicte, s. n. 1. (În Roma antică) Act prin care un magistrat făcea cunoscute normele de drept și formele juridice aplicate în timpul magistraturii lui. 2. (În antichitate și în evul mediu) Decret important cu caracter normativ dat de un monarh sau de o autoritate bisericească superioară cu privire la o anumită problemă. – Din lat. edictum, germ. Edikt.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu edict
INFÉCT, -Ă adj. 1. viciat, puturos; stricat; greu, urât. 2. respingător, dezgustător, neîngrijit; de proastă calitate. 3. josnic, murdar, oribil. (< fr. infect, lat. infectus) Vezi definitia »
obiect de imbracaminte traditional japonez Vezi definitia »
ANTEPROIÉCT s. n. proiect sumar conținând elementele esențiale, caracteristice ale unei lucrări. (după fr. avant-projet) Vezi definitia »
obiect al muncii Vezi definitia »
adjúnct (adjúnctă), adj. – Care face parte din conducerea unei instituții, avînd funcția imediat subordonată titularului. < Lat. adiunctum (sec. XIX). În Bucov. s-a pronunțat o vreme adiunct, sub influența pronunțării germ. Vezi definitia »