Definita cuvantului păpădie
păpădíe (păpădíi), s. f. – Floarea-găinii (Taraxacum officinale). – Var. înv. papadie. Megl. păpudie. Ngr. παπαδιά „nevastă de preot ortodox” (Roesler 601; Meyer, Türk. St., I, 33), cf. tc. papadia „mușețel”, bg., sb. papadija (Conev 45).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu păpădie
HETERONOMÍE s. f. (fil.) principiu potrivit căruia voința subiectului nu are în sine rațiunea propriei acțiuni, ci o derivă din rațiuni externe. ◊ situație, acțiune caracterizată prin faptul că este guvernată nu de legi proprii, ci de legi situate sau impuse din afară. ◊ caracterul a ceea ce este heteronom. (< fr. hétéronomie) Vezi definitia »
HIDROGRAFÍE s.f. 1. Ramură a hidrologiei care studiază apele anumitor teritorii. ♦ Totalitatea apelor unei regiuni. 2. Știință care se ocupă cu ridicarea hărților marine. ♦ Totalitatea hărților care reprezintă o mare sau un ocean. [Gen. -iei. / < fr. hydrographie, cf. gr. hydor – apă, graphein – a scrie]. Vezi definitia »
ORHIDECTOMÍE s.f. (Med.) Extirpare (parțială) chirurgicală a glandelor sexuale masculine; orhiectomie. [Gen. -iei. / < fr. orchidectomie]. Vezi definitia »
evanghélie (evanghélii), s. f. – Parte a Bibliei care cuprinde viața și învățătura lui Cristos. – Var. (pop.) vanghelie. Mr. ving’el’u. Ngr. εύαγγέλιον. Sec. XVI (Murnu 23). – Der. evangelic (var. înv. evanghelic), adj., din fr.; evang(h)elist, s. m.; evang(h)eliar, s. n.; evang(h)eliza, vb.; tetra(e)vanghel, s. n. (evangheliar), din gr. τετραευαγγέλιον. Vezi definitia »
DEMOLÍȚIE s. f. v. demolițiune. Vezi definitia »