Definita cuvantului părăsi
părăsí (părăsésc, părăsít), vb. – A abandona, a lăsa. Ngr. παρεάω, aorist παρεάασα (Tiktin; Candrea; Pușcariu, Lr., 261), cf. sb. parasiti „a lăsa” (după Candrea, Elemente, 408, sb. ar proveni din rom.). Uneori au fost date alte etimoane ngr.: παραιτῶ, aorist ἀπάρνησα, de unde și mr. părnăsire (Pascu; Scriban); sau πάρεμι, aorist πάρησα (Philippide, Principii, 17). – Der. părăsitură, s. f. (ou avortat); nepărăsit, adv. (fără odihnă, continuu), înv.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu părăsi
psifisí, psifisésc, vb. IV (înv.) a alege prin vot sau a numi într-o funcție înaltă bisericească. Vezi definitia »
a o carcalisi expr. a avea necazuri. Vezi definitia »
mirosí (mirós, mirosít), vb. – 1. A exala miros. – 2. A percepe mirosul. – 3. A adulmeca. – Var. amirosi, (a)mirosesc. Megl. mirises, mirisiri. Ngr. μυρώνω, aorist ἐμύρωσα „a parfuma” (Graur, BL, IV, 102; Pușcariu, Lr., 260), cf. v sb. mirisati (Vasmer, Gr., 99), bg. mirisati, mirosati (sec. XVII). Der. din sl. (Tiktin; Candrea) nu e o ipoteză necesară. Completat de amirosi, este un cuvînt de uz general (ALR, I, 77). – Cf. mir. Der. miros, s. n. (odor, parfum; olfacție), postverbal, sau direct din ngr. μύρωσις „ungere” (Roesler 573; Murnu 37); miroseală, s. f. (înv., mir; odor, parfum); mirosenie, s. f. (înv., mir; înv., parfum); miroseață, s. f. (parfum); mirositor, adj. (parfumat, odorant). Vezi definitia »
cotorosí (-sésc, -ít), vb. refl. – 1. A scăpa de ceva sau de cineva, a se degaja, a se dezbăra. – 2. A dispărea, a se face nevăzut. – Mr. cutursire. Formație expresivă (Graur, BL, IV, 105); probabil fără legătură cu tc. kurtarmak „a elibera” (Șeineanu, II, 146; Densusianu, Rom., XXVIII, 76; Cihac, II, 77; Pacu, II, 129). Var. cortorosi, pe care DAR o indică drept forma de bază este destul de rară. – Der. descotorosi, vb. (a scăpa de ceva sau cineva); cotoroseală, s. f. (acțiunea de a dispărea). Cf. cotroci. Vezi definitia »
ZAVERISÍ, zaverisésc, vb. IV. (Var.) Zavergisi. Vezi definitia »