PLIÉRE s. f. acțiunea de a plia; pliaj. ◊ îndoire cu 18⁰ș a unei table de-a lungul unei linii drepte sau curbe. (< plia) Vezi definitia »

CARSTIFICÁRE s. f. dizolvarea rocilor solubile, transportul și depunerea sau precipitarea lor de către ape. (după fr. karstification) Vezi definitia »

TÂRȘITOÁRE, târșitori, s. f. (Reg.) Grapă formată din mai multe bare paralele, legate între ele cu lanțuri; târâitoare. – Târși + suf. -toare. Vezi definitia »

obrazíre s.f. (înv.) întruchipare, reprezentare. Vezi definitia »

EPOLÁRE s.f. 1. Aducere a armei în poziția de ochire și declanșare a focului. 2. (Constr.) Execuție a unui epolment. 3. (Mar.) Devierea din plan a marginii unei table de bordaj sau de punte. [După fr. épauler, épaulement]. Vezi definitia »