Definita cuvantului parolă
parólă (paróle), s. f. – 1. Legămînt, angajament. – 2. Cuvînt de onoare. – Mr. parolă. It. parola, fr. parole, cf. tc., bg. parola „legămînt”. Cu acest sens, de la începuturile sec. XVIII. – Der. parolist, s. m. (om de onoare, cavaler).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu parolă
DIGRÁMĂ s.f. Semn dublu folosit pentru a arăta o articulare unică. [< fr. digramme, cf. gr. dis – două, gramma – literă]. Vezi definitia »
JÓNCĂ, jonci, s. f. Mică ambarcațiune rudimentară din lemn, cu mai multe catarge și cu pânze, folosită în bazinul apusean al Oceanului Pacific la transportul de mărfuri și la pescuit. – Din fr. jonque. Vezi definitia »
VENTRICULOGRÁMĂ s.f. 1. (Med.) Parte a unei electrocardiograme privind activitatea ventriculului. 2. Imagine obținută prin ventriculografie. [< fr. ventriculogramme, cf. lat. ventriculus – ventricul, gr. gramma – scriere]. Vezi definitia »
mantă, mante s. f. marginea interioară a mesei de biliard. Vezi definitia »
a da țeapă expr. 1. a înșela, a escroca. 2. (adol.) a pleca dintr-un local fără a achita nota de plată. 3. a absenta de la o întâlnire. Vezi definitia »