Definita cuvantului pășune
pășúne (pășúni), s. f. – Loc unde pasc vitele. – Mr. pășune, istr. pășure. Lat. pastiōnem (Pușcariu 1285; Candrea-Dens., 1354; REW 6278), cf. și paște, păstor. – Der. pășuna, vb. (a paște); pășuneală, s. f. (păscut); pășunat, s. n. (păscut).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pășune
ELOCUȚIÚNE s.f. 1. Fel de exprimare a ideilor, a gândurilor. ♦ (Ret.) Alegerea și dispunerea cuvintelor într-un discurs. 2. Parte a retoricii care tratează problemele de stil. [Pron. -ți-u-. / cf. lat. elocutio, fr. élocution]. Vezi definitia »
PUTREJÚNE, putrejuni, s. f. (Înv.) Putregai (1). – Putred + suf. -iune. Vezi definitia »
MACERAȚIÚNE s.f. v. macerație. Vezi definitia »
EXPECTAȚIÚNE s.f. v. expectație. Vezi definitia »
COLIMAȚIÚNE s.f. v. colimație. Vezi definitia »