HIPOMNEZÍE s.f. (Med.) Slăbire a memoriei. [Gen. -iei. / < fr. hypomnésie, cf. gr. hypo – sub, mnesis – memorie]. Vezi definitia »

HIPSOGRAFÍE s.f. Ramură a geomorfologiei care se ocupă cu descrierea reliefului după altitudine. ♦ Totalitatea formelor de relief dintr-o regiune, analizate după altitudine; orografie. [Gen. -iei. / < fr. hypsographie]. Vezi definitia »

TIPOLOGÍE s. f. 1. studiu științific al trăsăturilor tipice ori al relațiilor reciproce dintre diversele tipuri ale unor oameni, animale, obiecte sau fenomene. ◊ clasificare a tipurilor literare. 2. ramură a pshihologiei care studiază trăsăturile psihice ale diferitelor tipuri de oameni. 3. studiu științific al structurii unui idiom sau grup de idiomuri în raport cu un tip determinat printr-o analiză unitară. (< fr. typologie) Vezi definitia »

schiníe, schiníi, s.f. (înv.) locuință rudimentară; cort, colibă. Vezi definitia »

INSONORIZÁȚIE s. f. insonorizare. (< fr. insonorisation) Vezi definitia »