scărúță, scărúțe, s.f. (reg.) 1. scară mică; scăriță. 2. scară la șaua calului. 3. colăcel pentru pomeni de forma unei scărițe. 4. cobilă (de transportat plugul). 5. coreie (la sanie). 6. grătar (de fript carne). Vezi definitia »

DIPLOGENÉZĂ s.f. Monstruozitate caracterizată prin reunirea a doi fetuși într-un singur corp. [< fr. diplogenèse, cf. gr. diploos – dublu, genesis – generație]. Vezi definitia »

CHIUVÉTĂ s.f. 1. Vas de faianță, de metal etc. (cu o gaură de scurgere) care se fixează în perete sub un robinet de apă. 2. V. cuvetă. [Pron. chiu-ve-. / < fr. cuvette]. Vezi definitia »

NEVRÓZĂ s.f. Tulburare nervoasă cu caracter funcțional. [< fr. névrose]. Vezi definitia »

AREÓLĂ s.f. 1. Cerc roșiatic care înconjoară o zonă inflamată a pielii. 2. Suprafața pigmentată care înconjură mamelonul sânului. [Pron. -re-o- / < fr. aréole, cf. lat. areola – spațiu mic]. Vezi definitia »