Definita cuvantului pergamută
pergamútă (-te), s. f. – Varietate de pară. – Var. bergamută, bergamota. Tc. beg armud „varietate de pară”, probabil prin intermediul ngr. περγαμότο, cf. it. bergamotto, fr. bergamote (Șeineanu, II, 291).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pergamută
a cânta la flautul cu gușă/ la taragot expr. a practica felația. Vezi definitia »
BĂIEȘÍȚĂ1, băieșițe, s. f. Femeie care servește la o baie publică. – Din băiaș + suf. -iță. Vezi definitia »
júbră (júbre), s. f. – Erupție, spuzeală. Mag. zsébre „într-o pungă” (Drăganu, Dacor., IX, 210). Sînt greșite der. propuse de Hasdeu, Istoria critică, I, 2, 256 (gr. σαπρός „murdar”) și Cihac, II, 161 (sl. svrŭbŭ „jeg”). Vezi definitia »
TĂGẤRȚĂ, tăgârțe, s. f. (Reg.) Traistă, sac. – Cf. ngr. tagartzíka. Vezi definitia »
BIOLUMINISCÉNȚĂ s. f. luminescență produsă de unele bacterii, insecte, pești etc. datorită unor reacții biologice; biofotogeneză. (< fr. bioluminescence) Vezi definitia »