Definita cuvantului pînă
pînă prep. – 1. Exprimă ideea de limită în timp sau în spațiu. – 2. (Conj.) Cîtă vreme, atîta timp cît. – Var. pănă. Mr. pînc(ă), megl. pănă, pon, istr. pire, pir. Probabil din lat. paene(ad), cf. Cipariu, Gram., 39; Pușcariu 1319; Tiktin; REW 6669, dar der. nu este clară. Etimonul lat. *pro ad (Crețu 355) este improbabil. Se folosește împreună cu alte prep. (pînă la, pînă spre, pînă în etc.), cînd nu este înaintea unui adv. Cu rol de conj. se folosește și în combinație pînă ce, pînă cînd, pînă unde. Cf. Moser 439.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pînă
zdrăngănitúră s. f., g.-d. art. zdrăngănitúrii; pl. zdrăngănitúri Vezi definitia »
ISOGEOTÉRMĂ s.f. v. izogeotermă. Vezi definitia »
STRÁDĂ s.f. 1. Drum (pavat) care trece prin interiorul unui oraș, printre case etc. 2. Locuitorii unei străzi (1). [Pl. străzi, strade. / < it. strada]. Vezi definitia »
BOCĂNITÚRĂ, bocănituri, s. f. Bocănit. – Bocăni + suf. -tură. Vezi definitia »
jótcă s.f. (reg.) 1. pielea vitei rămasă goală, după stoarcerea unei umflături. 2. umflătură la gât; gâlcă, bolză, joludă, jolnă.
Vezi definitia »