FRANȚUZOÁICĂ, franțuzoaice, s. f. Femeie care face parte din populația de bază a Franței sau este originară de acolo; franțușcă. – Franțuz + suf. -oaică. Vezi definitia »

înfocătúră s.f. (înv.) aprindere, înfocăciune. Vezi definitia »

DELITESCÉNȚĂ s.f. (Med.) 1. Dezagregare a unui corp, a unui țesut etc. prin absorbție de apă. 2. Dispariție subită a unei tumori sau a unei inflamații. 3. Perioada de incubație a unui parazit. [< fr. délitescence, cf. lat. delitescere – a se ascunde]. Vezi definitia »

GAROÁFĂ, garoafe, s. f. Plantă erbacee ornamentală cu frunze opuse și liniare, cu flori de culori diverse și cu miros specific, plăcut (Dianthus caryophyllus). ◊ Garoafă de câmp (sau sălbatică) = garofiță (2). Garoafă de munte = plantă cu frunze lanceolate, cu flori plăcut mirositoare, albe sau roz, cu peri purpurii (Dianthus superbus). – Din ngr. gharúfalo. Vezi definitia »

láviță (lávițe), s. f. – Pat de scînduri, culcuș. – Var. laiță. Sl. (bg.) lavica (Miklosich, Slaw. Elem., 28; Cihac, II, 166; Conev 62; DAR), cf., sb. lavic, ceh. lavice, pol. ławica, țig. lavica. – Var., din bg. lajca (Scriban). – Der. la(v)icer, s. n. (covor mic pentru mobilă sau bănci). Vezi definitia »