ATONÁL, -Ă adj. (Muz.) Compus după regulile atonalității, în afara sistemului tonal tradițional. [Cf. fr. atonal, it. atonale]. Vezi definitia »

SPECTRÁL, -Ă adj. 1. Referitor la spectrul unei radiații. ♦ Analiză spectrală = metodă de identificare a diferitelor elemente dintr-un amestec cu ajutorul analizei spectrelor acelor elemente. 2. Care are caracterul unui spectru, al unei fantome. [< fr. spectral]. Vezi definitia »

ORTOGONÁL, -Ă adj. Care formează unghiuri drepte. ♦ Proiecție ortogonală = proiecție obținută prin ducerea de perpendiculare de la fiecare punct de proiectat pe planul de proiecție; proiecție ortografică. ♦ (Despre suprafețe, despre curbe) Care se întretaie astfel încât tangentele lor în punctul de intersecție să fie perpendiculare. [< fr. orthogonal, cf. gr. orthos – drept, gonia – unghi]. Vezi definitia »

DOTÁL, -Ă, dotali, -e, adj. Care ține de dotă, privitor la dotă. – Din fr. dotal, lat. dotalis. Vezi definitia »

PERCEPȚIONÁL, -Ă adj. perceptual. (< engl. perceptional) Vezi definitia »