Definita cuvantului polei
poléi (poléiuri), s. m. – Busuiocul-cerbilor (Mentha pulegium). – Var. polai. Lat. pulegium, prin intermediul sl., cf. slov., ceh., pol., rus. polej (Cihac, II, 274; Tiktin), mag. polaj.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu polei
GLEI s. n. strat al solului de culoare cenușie sau vânătă-verzuie, bogat în forme reduse ale oxizilor de fier. (< engl. gley) Vezi definitia »
scârnéi, scârnéi, s.m. (reg.) copil vioi, neastâmpărat; băiat șmecher. Vezi definitia »
Ulei comestibil extras din semintele sau frctele unor plante (ex.din masline). Vezi definitia »
BALTA DOAMNEI, com. în jud. Prahova; 2.865 loc. (1991). Vezi definitia »
PORTCHÉI s.n. invar. Etui de piele sau de alt material în care se păstrează cheile. [< port- + chei, după fr. porte-clefs]. Vezi definitia »