Definita cuvantului prepune
prepúne (prepún, prepús), vb. – 1. A antepune. – 2. A prezenta, a supune. – 3. A suspecta, a bănui, a se îndoi. – 4. A traduce, a tălmăci. – 5. A copia. Lat. praepōnĕre (Pușcariu 1376; Candrea-Dens., 1464; Tiktin). Cuvînt înv., se folosește azi cu sensul 3. – Der. prepus, s. n. (suspiciune, îndoială); prepuelnic (var. prepuitor),adj. (suspicios). Cf. pune.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu prepune
crémene (crémeni), s. f. – Varietate de rocă silicioasă, silex. Sl. kremy (gen. kremene), sau bg., sb., rus. kremen (Miklosich, Slaw. Elem., 26; Cihac, II, 81). – Der. cremenos, adj. (dur ca și cremenea); cremenar (var. creminar), s. n. (pungă pentru cremene); încremeni, vb. (a pietrifica, a transforma în piatră; a uimi, a năuci, a zăpăci); încremenitor, adj. (uimitor, năucitor, uluitor); încremeneală, s. f. (stupefacție; imobilitate). Vezi definitia »
REFLEXIÚNE s. f. v. reflexie. Vezi definitia »
BENEDICȚIÚNE, benedicțiuni, s. f. (Bis.) Binecuvântare. [Pr.: -ți-u-] – Din lat. benedictio, -onis, fr. bénédiction. Vezi definitia »
INCINERAȚIÚNE s.f. v. incinerație. Vezi definitia »
ABREVIAȚIÚNE s. f. v. abreviație. Vezi definitia »