URAGÁN s. n. ciclon tropical; (p. ext.) vânt puternic, cu acțiuni distrugătoare, însoțit adesea de ploi torențiale. ◊ (fig.) dezlănțuire impetuoasă de pasiuni. (< fr. ouragan) Vezi definitia »

orozán s.n. (reg.) mortar; tencuială; (adj.) aspru, dur, zgrunțuros. Vezi definitia »

MEOȚIÁN s.n. (Geol.) Primul etaj al pliocenului din România. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. me-o-ți-an. / < fr. méotien]. Vezi definitia »

CABESTÁN s. n. 1. troliu cu ax de rotație vertical pentru deplasarea pe distanțe scurte, orizontal, a unor vehicule ori obiecte masive. 2. ax metalic care atenuează banda magnetică în cursul operației de înregistrare sau redare a sunetelor. (< fr. cabestan) Vezi definitia »

sărmán (sărmáni), s. m. – 1. Sărac, proletar, amărît. – 2. Orfan. – Var. înv. săriman, sîrman, suruman, Mold. sîr(u)man, siriman, suriman, Trans. sără(i)man. Sl. siromachŭ ‹ gr. χειρομάχος (Cihac, II, 326; Giurescu, R. Istorică, XIII, 23-43), cf. bg., sb., cr. siromah, cu schimb de suf. -man. – Der. sărmănesc, adj. (înv., de sărman); sărmănie, s. f. (înv., sărăcie). – Cf. siromah. Vezi definitia »