PARTÍCULĂ s. f. 1. părticică de materie; corpuscul, microobiect. ♦ (fiz.) ~ elementară = particulă constitutivă a materiei, care prezintă atât caracteristici corpusculare, cât și ondulatorii, comportându-se ca o entitate cu însușiri specifice. 2. element lexical și morfologic invariabil, care se atașează la sfârșitul unui cuvânt sau al unei forme flexionare. (< fr. particule, lat. particula) Vezi definitia »

AEROMECÁNICĂ s. f. Ramură a mecanicii care studiază mișcarea și echilibrul gazelor; mecanica gazelor. [Pr.: a-e-] – Din fr. aéromécanique. Vezi definitia »

cursă, curse s. f. (deț.) lot de deținuți transferat dintr-un penitenciar în altul. Vezi definitia »

cetélnă s.n. (înv.) bibliotecă. Vezi definitia »

péjmă (péjme), s. f. – Scăișori (Centaurea suaveolens). – Var. peșmă. Mag. pézsma, din sl. pižma (Cihac, II, 250). Vezi definitia »