DĂRÂMÁRE, dărâmări, s. f. Acțiunea de a (se) dărâma și rezultatul ei; doborâre; distrugere, nimicire, surpare, ruinare. [Var.: (reg.) dărmáre s. f.] – V. dărâma. Vezi definitia »

care ține de epicurism; epicurian (1). (din germ. epikureisch) Vezi definitia »

EPILÁRE s.f. Depilare. [< epila]. Vezi definitia »

EDIFICÁRE s.f. Acțiunea de a (se) edifica și rezultatul ei; construire, zidire. ♦ Lămurire. [< edifica]. Vezi definitia »

ELECTROMETALIZÁRE s.f. 1. Metalizare prin depunere electrochimică. 2. (Med.) Traumatism produs de trecerea curentului electric prin organismul omului, constând în acoperirea pielii cu particule de metal topit. [Cf. fr. électrométallisation]. Vezi definitia »