Definita cuvantului răstoci
răstocí (răstocésc, răstocít), vb. – A devia apele unui rîu. Sl. rastečati „a împrăștia”, cf. sb. rastočiti (Candrea). – Der. răstoacă, s. f. (canal, braț arficial de rîu; dig, îngrăditură), cf. sl. rastoka (Miklosich, Slwa. Elem., 42; Cihac, II, 414; Conev 40).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu răstoci
píci (píci), s. m. – Avorton, stîrpitură. Tc. piç „bastard” (Lokotsch 1653; T. Papahagi, Etimologii, București 1940). Relație cu rădăcina romanică *picc- (Pușcariu 1304; Tiktin) pare incertă. Vezi definitia »
a face albie de porci (pe cineva) expr. a mustra / a ocărî (pe cineva) adresându-i injurii și vorbe grele. Vezi definitia »
a ploua cu bășici / cu bulbuci / cu găleata expr. a ploua torențial. Vezi definitia »
PROCI adv. (Înv.) Și așa mai departe. – Din sl. procĩ. Vezi definitia »
CERCI s. m. pl. Pereche de formații filamentoase terminale la unele insecte. – Din fr. cerque. Vezi definitia »