Definita cuvantului neputință
NEPUTÍNȚĂ, neputințe, s. f. 1. Faptul de a nu avea forța, posibilitatea, capacitatea, libertatea de a realiza ceva, de a acționa; incapacitate; imposibilitate. ◊ Loc. adj. și adv. Cu neputință = a) imposibil; irealizabil; b) (în mod) imaginar, ireal. 2. Lipsă de putere fizică, de forță, de energie; slăbiciune, nevolnicie; spec. stare proastă, suferință provocată de boală sau de bătrânețe; p. ext. (mai ales la pl.) bătrânețe; boală; infirmitate. ◊ Expr. (Fam.) A-l trece (pe cineva) neputința = a se scăpa pe el. – Ne- + putință.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu neputință
proslávă s.f. (înv.) glorie, slavă deosebită. Vezi definitia »
ADRENALÍNĂ s. f. hormon secretat de glandele medulosuprarenale, cu proprietăți vasoconstrictoare; epinefrină. (< fr. adrénaline) Vezi definitia »
picióră s.f. (reg.) 1. râpă mare. 2. culme. Vezi definitia »
TIFLÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a cecului și a apendicelui său. [< fr. typhlite]. Vezi definitia »
ENANTIOBIÓZĂ s. f. simbioză între două, ori mai multe organisme vegetale sau animale, cu relații antagonice. (< fr. énantiobiose) Vezi definitia »