Definita cuvantului refeca
refecá (reféc, át), vb. – A coase cu refec, a tivi. – Mr. arufec(are). Origine necunoscută. Der. din sl. (Cihac, II, 311) este cît se poate de improbabilă (Byhan 329). Din lat. refrĭcāre (Pușcariu 1426; REW 7159) sau *orĭfĭcāre ‹ orĭfĭcium, cf. port. refegar (Candrea, GS, III, 426; Candrea; REW 7159N), sau din lat. *refĭccāre „a întări”, cf. it. ficcare (Tiktin) nu sînt convingătoare. – Der. refec, s. n. (cusătură de îmbinare, tiv; ceartă, dojană); refecătură, s. f. (însăilare, tiv).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu refeca
CINEFICÁ vb. tr. a extinde rețeaua cinematografică și a amplifica utilizarea filmului în diferite domenii practice. (după rus. kinefikațiia) Vezi definitia »
sunca s.n. (reg) mag. sonko Vezi definitia »
YÚCCA s.f. inv. Plantă liliacee arborescentă din India și America, cu frunze lungi, în smocuri și flori mari, albe sau violete, aclimatizată în țările temperate ca plantă ornamentală. · Fibra textilă obținută din yucca. (din engl., fr. yucca) Vezi definitia »
ÎMBRÂNCÁ, îmbrấnc, vb. I. Intranz. (Rar) A cădea în brânci. – Din în- + brâncă. Vezi definitia »
BÁȘCA2 prep. (În) afară de..., nepunând la socoteală... La curte tot am ajuns ca o sută cincizeci de rumîni, bașca muierile (STANCU). – Tc. bașka. Vezi definitia »