sacá (sacále), s. f. – 1. Butoi pe două roți, pentru transportat apa. – 2. (Arg.) Trăsură de închiriat. Tc. (arab.) saka „sacagiu” (Roesler; Șeineanu, II, 304; Ronzevalle 99), cf. sb. saka, ngr. σαϰϰᾶς, sp. azacán. – Der. sacagiu, s. m. (apar); sacabaș, s. m. (șeful sacagiilor), din tc. saka bași. Vezi definitia »

DEMULTIPLICÁ, démultíplic, vb. I. Tranz. A transforma cu ajutorul unui angrenaj o mișcare de rotație în altă mișcare de rotație mai înceată. – Din fr. démultiplier (prin apropiere de multiplica). Vezi definitia »

VERIFICÁ vb. I. tr. 1. A supune la un control pentru a constata dacă se îndeplinesc anumite condiții. 2. A cerceta pe cineva pentru a vedea în ce măsură corespunde misiunii care i se dă. [P.i. verífic, 3,6 -că. / < lat. verificare < verus – adevărat, facere – a face, cf. fr. vérifier]. Vezi definitia »

încăleca, încalec v. t. 1. a domina. 2. (vulg. – d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie. Vezi definitia »

MÂNECÁ, mấnec, vb. I. Refl. și intranz. (Pop.) A se scula dis-de-dimineață; a pleca dis-de-dimineață; p. gener. a porni, a pleca. – Lat. manicare. Vezi definitia »