Definita cuvantului rod
rod (roáde), s. n. – 1. Reproducere. – 2. Fruct. – Mr., megl. rod. Sl. rodŭ „specie” (Miklosich, Slaw. Elem., 43; Cihac, II, 316), cf. bg. rod „fruct”. – Der. roadă, s. f. (fruct, produs, recoltă); rodi, vb. (a da naștere; a produce, a fructifica), din sl. roditi; rodini, s. f. pl. (zi de naștere, reproducere; generare; creație; vizită care se face unei lăuze și cadoul care i se duce), din sl. rodiny; roditor, adj. (fructifer); rodnic, adj. (fructifer; prosper, fecund); rodnicie, s. f. (fecunditate); nerodnic, adj. (care nu face fructe); rodos, adj. (productiv).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu rod
COMÓD, -Ă adj. 1. Ușor de întrebuințat; plăcut, confortabil. ♦ Liniștit, tihnit. 2. (Peior.; despre oameni) Care nu vrea să facă eforturi; leneș, indolent. [< fr. commode]. Vezi definitia »
ANTICATÓD, anticatozi, s. m. Placă metalică montată în interiorul unui tub de raze X, care, lovită de razele catodice, devine izvor de raze X. – Fr. anticathode (< gr.). Vezi definitia »
tripód (-de), s. n. – Trepied, scaun cu trei picioare. Ngr. τριπόδι (Candrea). Vezi definitia »
SCHILÓD, -OÁDĂ, schilozi, -oade, adj. (Despre ființe) Cu unul sau mai multe membre mutilate sau anchilozate ori deformate de o infirmitate; (despre membre) mutilat, ciuntit, deformat, anchilozat; schilav, schilăvos. – Et. nec. Vezi definitia »
TARÓD, tarozi, s. n. Burghiu de filetat. – Din fr. taraud. Vezi definitia »