Definita cuvantului văiugar
VĂIUGÁR, văiugari, s. m. (Reg.) Persoană care face văiugi2. – Din văiugă + suf. -ar.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu văiugar
LEGATÁR, -Ă, legatari, -e, s. m. și f. Persoană care beneficiază de un legat2. – Din fr. légataire, lat. legatarius. Vezi definitia »
EBOȘOÁR s.n. (Arte) Dăltiță pentru eboșe. ♦ Daltă folosită de olari, fierari, dulgheri. [< fr. ébauchoir]. Vezi definitia »
ARTICULÁR, -Ă, articulari, -e, adj. Privitor la articulațiile corpului, care se produce la articulațiile corpului. – Fr. articulaire (lat. lit. articularis). Vezi definitia »
CVADRILOCULÁR, -Ă adj. (Bot., anat.) Divizat în patru loji sau patru camere. [Cf. fr. quadriloculaire]. Vezi definitia »
COMPLEMENTÁR, -Ă I. adj. care completează. ♦ unghi ~ = complement (1); culori ĕ = culori care prin suprapunere dau culoarea albă. II. s. f. (mat.) mulțime ale cărei elemente nu aparțin unei mulțimi date. (< fr. complémentaire) Vezi definitia »