Definita cuvantului rovină
rovínă (rovíne), s. f. – Groapă, rîpă, adîncitură. Sl. rovŭ „groapă” (Cihac, II, 318), cf. rofii, și bg. rovina (Conev 40), care nu ne este clar, bg. rovenie „săpătură”.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu rovină
pávă (páve), s. f. – Clin la subsuoara mînecii de la ie. – Var. pahă. Pol. pacha, rut., rus. paha (Tiktin), cf. mag. páhac (Cihac, II, 520), mag. pálha (Candrea). Vezi definitia »
FRÁNĂ s.f. (Geol.) Alunecare de teren în formă de cuib. [< fr. frana]. Vezi definitia »
PÉNSULĂ, pensule, s. f. Instrument alcătuit dintr-un smoc de fire de păr sau de material plastic prinse într-o coadă de lemn sau de metal, care servește mai ales la întinderea vopselelor și a lacurilor pe o suprafață. – Din germ. Pinsel. Vezi definitia »
IMUNOGENÉTICĂ s.f. Disciplină medicală care are la bază interpretarea și explicarea fenomenelor imunologice în lumina geneticii moleculare și clasice. [Gen. -cii. / cf. engl. immunogenetics]. Vezi definitia »
spumíță, spumíțe, s.f. (reg.) nasture mic de porțelan. Vezi definitia »