Definita cuvantului ruca
rucá (-ále), s. f. – Cerere, petiție. Tc. (arab.) rüka (Candrea). Sec. XVIII, înv.

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ruca
RISCÁ vb. I. tr., intr. a-și pune în primejdie viața, onoarea etc., a se expune unui pericol. II. intr. a intra într-o acțiune nesigură, a încerca la noroc. (< fr. risquer) Vezi definitia »
DERETECÁ vb. I v. deretica. Vezi definitia »
lunecá (lúnec, lunecát), vb.1. A curge, a glisa. – 2. A se scurge, a scăpa. – 3. A greși. – Var. aluneca (cu der.). Mr. alunic, arunic, megl. lurec, luricari. Lat. lūbrĭcāre (Philippide, Principii, 98; Pușcariu 997; Candrea-Dens., 1021; Pascu, I, 38; REW 5132); dar această ipoteză nu este sigură, deoarece nu s-a dat o explicație suficientă prezenței lui n. Ipoteza lui Meyer, Alb. St., IV, 36 (lat. *lūnĭcāre, de la lūna) nu apare mai convingătoare. – Der. lunecătură, s. f. (alunecare, derapare); alunecătoare, s. f. (piesă culisantă la tun); lunecos, adj. (care alunecă); lunecuș, s. n. (ghețuș). Vezi definitia »
SIMPLIFICÁ vb. tr. a face (mai) simplu. ◊ a reduce o fracție, o expresie algebrică etc. printr-un divizor comun. (< fr. simplifier, lat. simplificare) Vezi definitia »
TRIFURCÁ vb. refl. a se ramifica în trei ramuri, direcții. (< fr. trifurquer) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z