Definita cuvantului șafer
șáfer (-ri), s. m. – 1. (Înv.) Samsar, intermediar. – 2. (Mold.) Proxenet, pungaș. – Var. șafăr, șofar, schifar, șufăr. Germ. Schaffer „realizator”, prin intermediul pol. szafar, rut., rus. šafer (Cihac, II, 383; Tikin; Sanzewitsch 209; Panaitescu, Influența polonă, 42) sau al mag. sáfár (Gáldi, Dict., 158). Cum acest cuvînt se aplică de obicei evreilor, este posibil să se fi contaminat cu ebr. šafer „cartea (legii)”. – Der. șufări, vb. (a fura, a șterpeli).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu șafer
BATELIÉR s.m. Conducător sau matelot din echipajul unui batel. [Pron. -li-er. / < it. battelliere, cf. fr. batelier]. Vezi definitia »
NUCIFÉR, -Ă adj. (despre plante) care produce nuci. (< fr. nucifère) Vezi definitia »
POLIMÉR, polimeri, s. m. Substanță macromoleculară a cărei moleculă este formată prin unirea în lanț a două sau mai multe molecule de monomer. – Din fr. polymère. Vezi definitia »
steájer (-re), s. n. – Par înfipt în mijlocul ogorului de care se leagă caii care treieră. – Var. stejer, steajăr. Sl. stežerŭ (Tiktin). Vezi definitia »
CÁRTER s.n. Înveliș metalic de protecție care acoperă anumite părți în mișcare ale unui motor; cajă. [< engl., fr. carter, cf. Carter – inventator englez]. Vezi definitia »