ASCUȚITÓR, ascuțitori, s. m. Persoană specializată în ascuțițul uneltelor tăioase. – Ascuți + suf. -tor. Vezi definitia »

PLANCTONIVÓR, -Ă adj. planctofag. (< fr. planctonivore) Vezi definitia »

BĂGĂTÓR, -OARE, băgători, -oare, adj. (În expr., mai ales ir.) Băgător de seamă = care observă, care e atent (la ceva); precaut, circumspect, prudent. ♦ (Substantivat; fam.) Supraveghetor. ♦ (Substantivat) Persoană care introduce snopii la batoză. – Din băga + suf. -(ă)tor. Vezi definitia »

FRUGIVÓR, -Ă adj., s. m. f. (animal) care se hrănește cu fructe; carpofag, fructivor. (< fr. frugivore) Vezi definitia »

TOR, toruri, s. n. 1. Mulură rotundă cu profil convex de la baza sau de la capitelul unei coloane. 2. Corp geometric care rezultă din rotirea unui cerc în jurul unei axe situate în planul cercului, dar care nu trece prin centrul cercului. – Din fr. tore. Vezi definitia »