zăitín s. n. – Untdelemn. Sb. zejtin (Tiktin). În Banat. Vezi definitia »

PERICLÍN, periclinuri, s. n. 1. (Bot.) Totalitatea frunzelor sau bracteelor care formează involucrul florilor din familia compozeelor. 2. (Geol.) Zonă de apropiere și de unire a formațiunilor geologice de pe cele două flancuri ale cutelor. – Din fr. péricline. Vezi definitia »

PATROCLÍN, -Ă, patroclini, -e, adj. (Biol.; despre organisme) Care a moștenit predominant caractere paterne. – Din fr. patrocline. Vezi definitia »

IZOHALÍN, -Ă adj. (Geol.) Cu salinitate constantă. // s.f. Linie care unește punctele cu aceeași salinitate marină. [< fr. isohaline]. Vezi definitia »

satín (satínuri), – Țesătură lucioasă. Fr. satin. – Der. satintur, s. n. (varietate de satin), din fr. satin turc. Vezi definitia »