COMBINÓR, combinoare, s. n. Organ suplimentar al fiecărui selector dintr-o centrală telefonică automată, folosit pentru a produce schimbări succesive în constituția circuitelor. – Combina + suf. -or. Vezi definitia »

PERCEPTÓR, perceptori, s. m. (În trecut) Funcționar însărcinat cu încasarea impozitelor și a taxelor oficiale; agent de percepție. [Acc. și: percéptor] – Din lat. perceptor, fr. percepteur. Vezi definitia »

MOTOSTIVUITÓR, motostivuitoare, s. n. Stivuitor acționat de un motor cu ardere internă. – Din moto- + stivuitor. Vezi definitia »

ELIBERATÓR, -OÁRE adj. (adesea s.) Care eliberează; dezrobitor. [< elibera + -tor]. Vezi definitia »

PUMNIȘÓR, pumnișori, s. m. Diminutiv al lui pumn; pumnicel. – Pumn + suf. -ișor. Vezi definitia »