Definita cuvantului scramură
scrámură (-ri), s. f. – (Olt.) Picătură, fir de praf, parte infimă. Sb. skrama „coajă” › *scram, cu sing. reconstituit după pl. scramuri. Legătura cu lat. squamula (Pușcariu, Dacor., V, 420) nu este probabilă.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu scramură
róșcovă (-ve), s. f. – Cornul-caprei (Ceratonia siliqua). – Mr. roșcuvă. Sl. rožikovŭ „silicvă”, din rogŭ „corn” (Miklosich, Slaw. Elem., 43; Cihac, II, 304; Conev 49), cf. bg. rožkov. – Der. roșcov, s. m. (arbore mediteranean care face roșcove). Vezi definitia »
MORFOFILOGENÉZĂ s. f. studiu al genezei variabilității morfologice în cursul filogeniei. (< fr. morphophylogenèse) Vezi definitia »
PROSPECTÍVĂ s.f. Știință având ca obiect cauzele tehnice, economice și sociale care accelerează dezvoltarea lumii moderne, precum și prevederea situațiilor care pot decurge din influențele lor conjugate. V. futurologie. [< fr. prospective]. Vezi definitia »
zecimálă s. f., g.-d. art. zecimálei; pl. zecimále Vezi definitia »
NARCOTÍNĂ s. f. alcaloid din opiu, somnifer ușor, tonic și calmant al tusei. (< fr. narcotine) Vezi definitia »