COINSTIGATÓR, -OÁRE s. m. f. instigator împreună cu alții. (< co- + instigator) Vezi definitia »

TRANSDUCTÓR s.n. (Electr.) Dispozitiv care permite transformarea unei mărimi fizice; transformator de energie acustică în energie electrică etc. ♦ (Telec.) Amplificator magnetic. [< fr. transducteur]. Vezi definitia »

PRÉTOR s. m. 1. magistrat roman cu rang imediat inferior consulului. 2. (în trecut) persoană pe lângă marile unități militare, cu atribuții în timp de război sau de mobilizare în poliția administrativă și judiciară. 3. reprezentant al puterii centrale într-o plasă, cu atribuții administrative și de poliție. (< lat. praetor) Vezi definitia »

PACIFICATÓR, -OÁRE adj. Care pacifică, împăciuitor. [Cf. lat. pacificator, fr. pacificateur]. Vezi definitia »

CALCINATÓR¹, calcinatoare, s. n. Aparat folosit pentru recuperarea căldurii gazelor de ardere din cuptoarele rotative pentru ciment. – După fr. calcinateur. Vezi definitia »