Definita cuvantului sin
sin s. m. Fiul lui. – Var. sîn. Sl. synŭ (Cihac, II, 344), cf. bg., sb. sin. Termen de cancelarie, înv. (sec. XVII-XIX), fără uz oral.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu sin
BLONDÍN, -Ă adj. (adesea s.f.) Blond(ă). [< fr. blondin]. Vezi definitia »
BAIN [bein], Alexander (1819-1903), filozof scoțian. A aplicat metoda variațiilor concomitente a lui J. Stuart-Mill la psihofiziologie („Simțurile și inteligența”, „Spiritul și corpul”, „Știința educației”). Vezi definitia »
SUPRAFÍN, -Ă adj. Superfin. [Cf. it. sopraffino]. Vezi definitia »
EXTRAFÍN, -Ă, extrafini, -e, adj. De o calitate superioară; foarte fin, extraordinar de bun. – Din fr. extra-fin. Vezi definitia »
VIN, vinuri, s. n. Băutură alcoolică (de 7-16%) obținută prin fermentarea mustului de struguri sau, p. gener. prin fermentarea mustului altor fructe. – Din lat. vinum. Vezi definitia »