RÁBIN s. m. șef religios la unei comunități mozaice. (< pol., fr. rabbin) Vezi definitia »

CALVÍN, -Ă, calvini, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține calvinismului, privitor la calvinism; calvinesc, calvinist. 2. S. m. și f. Adept al calvinismului; calvinist. – Din n. pr. Calvin. Vezi definitia »

CERTOZÍN s. m. 1. călugăr al unui ordin din Alpii francezi. 2. (fig.) om retras, singuratic. (< it. certosino) Vezi definitia »

NÁNGHIN s.n. v. nanchin. Vezi definitia »

sin s. m. Fiul lui. – Var. sîn. Sl. synŭ (Cihac, II, 344), cf. bg., sb. sin. Termen de cancelarie, înv. (sec. XVII-XIX), fără uz oral. Vezi definitia »