Definita cuvantului slavă
slávă (-ắvi), s. f. – 1. Glorie, onoare, exaltare, preț. – 2. Fericire. – 3. Văzduh, cer. Sl. slava (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 347). – Der. slăvi, vb. (a glorifica, a exalta, a înălța), din sl. slaviti; slăvitor, adj. (cîntec de glorie, Te Deum), din sl. slavoslovije, după gr. δοξολογία; slavoslovi, vb. (a cînta imnuri), din sl. slavosloviti, înv.; proslăvi, vb. (a glorifica; a preamări; refl., Mold., a se preamări), din sl. proslaviti; pravoslavie, s. f. (înv., orotodoxie), din sl. pravoslavije; pravoslavnic, adj. (ortodox), din sl. pravoslavinŭ.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu slavă
TRAHEOSTENÓZĂ s. f. strâmtare a traheii. (< fr. trachéosténose) Vezi definitia »
ELECTROVALÉNȚĂ s. f. legătură chimică stabilită între ioni cu sarcini electrice de semn contrar, datorită forțelor electrostatice de atracție dintre aceștia. (< fr. électrovalence) Vezi definitia »
LIMÁNDĂ s. f. 1. gen de pești plați din Oc. Atlantic. 2. (arheol.; în cultura acheuleană) piesă cu două fețe, plată și foarte prelungă. (< fr. limande) Vezi definitia »
TRÉSĂ, trese, s. f. 1. Șiret din fire de lână, de mătase sau de metal ori bandă de metal care se fixează la unele uniforme, pentru a indica gradul. 2. Parâmă pentru legarea navei, acționând perpendicular pe axa acesteia. ♦ Cordon plat obținut prin împletirea mai multor parâme, utilizat pentru confecționarea chingilor de barcă, a sacheților etc. – Din fr. tresse. Vezi definitia »
TRIPAFLAVÍNĂ s. f. Substanță chimică cu acțiune antiseptică, folosită împotriva bacteriilor și protozoarelor. – Din fr. trypaphlavine. Vezi definitia »