Definita cuvantului exterior
EXTERIÓR, -OÁRĂ, exteriori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care este în afară de..., care este pe din afară, aflat dincolo de o limită; extern. ◊ Comerț exterior = totalitatea importurilor și exporturilor unei țări. 2. S. n. Partea din afară a unui lucru; fațadă. ♦ Mod de a se prezenta al unei persoane ca fizionomie, îmbrăcăminte, comportare etc.; ținută, înfățișare, aspect, alură. [Pr.: -ri-or] – Din fr. extérieur, lat. exterior.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu exterior
UNIFICATÓR, -OÁRE adj. Care unifică. [Cf. it. unificatore, fr. unificateur]. Vezi definitia »
CONSTRÚCTOR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care construiește. (< fr. constructeur, lat. constructor) Vezi definitia »
PANTOFIÓR, pantofiori, s. m. Diminutiv al lui pantof. – Pantof + suf. -ior. Vezi definitia »
EXPROPRIATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care expropriază. [Cf. fr. expropriateur]. Vezi definitia »
PIEPTĂNĂTÓR, -OÁRE, pieptănători, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care piaptănă anumite fibre textile; muncitor calificat în pieptănatul1 fibrelor textile. 2. S. f. Mașină (sau organ de mașină, unealtă) de pieptănat fibrele textile. ◊ (Adjectival) Cilindru pieptănător. – Pieptăna + suf. -ător. Vezi definitia »