PORTCHÉI, portchei, s. n. Inel metalic, toc de piele etc. pentru păstrat cheile. – Port¹- + chei (după fr. porte-clefs). Vezi definitia »

TOCMĂGÉI s. m. pl. 1. (Reg.) Diminutiv al lui tocmagi. 2. Numele mai multor specii de ciuperci cu corpul subțire și foarte ramificat, care cresc de obicei la baza trunchiurilor unor copaci (Cavaria). – Tocmagi + suf. -ei. Vezi definitia »

ciovéi (-íe), s. n. – Hîrb; se spune în general despre obiecte casnice vechi și fără valoare, și mai cu seamă despre vasele de lemn. Origine incertă. Ar putea fi sl. čvanĭ „găleată de lemn,” de unde și ciuvai (var. Trans., cioban, Banat, ciuvan), s. n. (albie; găleată) și ciuvaie, s. f. (bute; oală); cf. ciobacă. După Mîndrescu și DAR, din germ. Schaff „vas de lemn”; Scriban se referă la sb. čivija „lemn”. Pentru ciubeică, cf. ciubuc. Vezi definitia »

ciocănăței s.m. pl. (reg.) plantă ornamentală numită și condurul-doamnei sau ciocănaș. Vezi definitia »

a avea condei expr. a avea talent la scris Vezi definitia »