Definita cuvantului spaimă
spáimă (-me), s. f. – Teamă, frică, groază. Origine incertă. Se consideră drept. der. de la un lat. *expavῑmen, din expavĕre (Cipariu, Gram., 87; Pușcariu 1611; Tiktin) care corespunde semantic, dar reprezintă dificultăți formale. Der. din lat. (gr.) spasma (Candrea) pare mai îndoielnică. – Der. (în)spăima, vb. (a înfricoșa, a îngrozi); spăimit, adj. (înnebunit, zăpăcit); spăimos, adj. (fricos, sperios). Cf. spăimînta. – Din rom. provine săs. spîimê.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu spaimă
BODOGĂNEÁLĂ, bodogăneli, s. f. Vorbire înceată și greu de înțeles (exprimând o nemulțumire); mormăială, bombăneală. – Din bodogăni + suf. -eală. Vezi definitia »
EPIMÓNĂ, epimone, s. f. (Lit.) Comorație (2). – Din fr. épimone. Vezi definitia »
BONTĂNITÚRĂ, bontănituri, s. f. (Reg.) Ciocănitură, bocănitură. – Din bontăni + suf. -(i)tură. Vezi definitia »
MACROFLÓRĂ, macroflore, s. f. Totalitatea plantelor mari care cresc într-o anumită regiune. – Macro1 + floră. Vezi definitia »
sictireală, sictireli s. f. 1. plictis, plictiseală. 2. dojană aspră. 3. v. sictir. Vezi definitia »