Definita cuvantului sponcă
spóncă (-ci), s. f. – Copcă, agrafă, cataramă. – Pe sponci, în cantitate mică. Pol. szponka, sb., cr., slov. sponka (Cihac, II, 268; Conev 85). Expresia pe sponci (de a cărei identitate cu sponcă se îndoiesc Cihac și Tiktin) trebuie să se explice prin sensul de „ajustat, apretat”, ca la hainele care abia pot fi încheiate.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu sponcă
DEMÉNȚĂ, demențe, s. f. Alienație mintală; nebunie. Demență precoce = formă de schizofrenie care apare la tineri. Demență senilă = demență care progresează odată cu vârsta. ♦ Fig. Surescitare intensă. – Din fr. démence, lat. dementia. Vezi definitia »
OOGENÉZĂ, oogeneze, s. f. (Biol.) Proces de formare a ovulului animal; ovogeneză. – Din fr. oogenèse. Vezi definitia »
MANÍTĂ s.f. (Chim.) Substanță organică zaharată care se găsește în rășina de frasin și în unele ciuperci, având acțiune laxativă. [< fr. mannite]. Vezi definitia »
SINFIBRÓZĂ s.f. (Med.) Sinartroză în care suprafețele sunt legate printr-un țesut fibros. [< fr. synfibrose]. Vezi definitia »
sinalágmă, sinalágme, s.f. (înv.) contract. Vezi definitia »