Definita cuvantului sprințar
sprințár (-ră), adj. – 1. (Înv.) Van, inutil. – 2. Volubil, zglobiu, nebunatic. – Var. înv. sprînțar. Origine necunoscută. Legătura cu sprinten (Tiktin; Scriban) pare incertă. Ar putea proveni din rădăcina expresivă piț-, cf. pănțăruș și alte der. care indică ideea de volubilitate.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu sprințar
CHANDANNAGAR (CHANDERNAGOR), oraș în NE Indiei (Bengalul de Vest), pe rîul Hooghly, la N de Calcutta; 101,9 mii loc. (1981). Ind. bumbacului, iutei și mobilei. Enclavă franceză fundată în 1673 de Compania Franceză a Indiilor de Est („India franceză”), ocupată de englezi (1757-1763, 1794-1816) și încorporată Indiei în 1950. Muzeu. Universitate. Vezi definitia »
BICARPELÁR, -Ă adj. provenit din două carpele. (< fr. bicarpellaire) Vezi definitia »
celular, celulare s. n. telefon mobil. Vezi definitia »
folár2, folári, s.m. (reg., înv.) funcționar însărcinat cu strângerea folăritului (v.). Vezi definitia »
țânțar, țânțari s. m. 1. (intl.) informator, denunțător. 2. aromân. Vezi definitia »