piscár, piscári, s.m. (reg.) pasăre mică, migratoare, cu coadă lungă pe care o mișcă necontenit; codobatură. Vezi definitia »

INTRAVASCULÁR, -Ă adj. din interiorul unui vas sangvin. (< fr. intravasculaire) Vezi definitia »

BARBÁR, -Ă, barbari, -e, s. m. și f. 1. Nume dat în antichitate de greci și de romani oricărei persoane care făcea parte dintr-o populație străină și pe care ei o considerau pe o treaptă de cultură inferioară. 2. (La m. pl.) Nume dat în trecut popoarelor migratoare care s-au așezat, la începutul evului mediu, în Europa; (la sg.) persoană făcând parte dintr-un asemenea popor. 3. Fig. (Adesea adjectival) Persoană care se comportă în mod necivilizat, care are o purtare grosolană, sălbatică. – Fr. barbare (lat. lit. barbarus). Vezi definitia »

TRIBUNICIÁR, -Ă, tribuniciari, -e, adj. Privitor la funcția de tribun. [Pr.: -ci-ar] – Cf. fr. tribunitien, lat. tribunicius. Vezi definitia »

PĂSTRĂVÁR, păstrăvari, s. m. Pescar specialist în prinderea păstrăvilor (1). – Păstrăv + suf. -ar. Vezi definitia »