Definita cuvantului ștafetă
ștafétă (-te), s. f. – 1. Trimis, mesager. – 2. Mesaj, scrisoare. – 3. (Fam.) Bîrfitor, clevetitor. – Var. stafetă. It. staffetta, parțial prin intermediul germ. Stafette, pol. sztafeta (Tiktin; Iordan, Dift., 100; cf. Roesler 576). – Der. ștafetar, s. m. (rar, mesager).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ștafetă
BUCĂTĂRIOÁRĂ, bucătărioare, s. f. Diminutiv al lui bucătărie (1). Vezi definitia »
TALONÉTĂ s. f. 1. bucată de piele, de carton sau de plută, în interiorul încălțămintei, peste talpa propriu-zisă; branț. 2. bucată de stofă cusută la capătul pantalonilor pentru a evita uzura în acel loc. (< fr. talonnette) Vezi definitia »
LEUCOENCEFALÍTĂ s. f. inflamație a substanței albe a creierului. (< fr. leuco-encéphalite) Vezi definitia »
căcărează, căcăreze s. f. (vulg.) 1. bol fecal (mai ales de oaie). 2. persoană insignifiantă. Vezi definitia »
poréclă (porécle), s. f. – Supranume. – Var. poriclă, polecră. Sl. (sb., cr.) poreklo (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Cihac, II, 278; Iordan, Dift., 97). – Der. porecli (var. porocli), vb. (a supranumi). Vezi definitia »