Definita cuvantului ștafetă
ștafétă (-te), s. f. – 1. Trimis, mesager. – 2. Mesaj, scrisoare. – 3. (Fam.) Bîrfitor, clevetitor. – Var. stafetă. It. staffetta, parțial prin intermediul germ. Stafette, pol. sztafeta (Tiktin; Iordan, Dift., 100; cf. Roesler 576). – Der. ștafetar, s. m. (rar, mesager).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ștafetă
MATIÓLĂ s.f. Plantă erbacee ornamentală, cultivată pentru florile sale mirositoare, simple sau învoalte; (pop.) mixandră. [Pron. -ti-o-. / < fr. matthiole]. Vezi definitia »
GROGRÉNĂ, grogrene, s. f. Panglică textilă folosită în croitorie pentru întărituri, finisaje etc. [Var.: gogrén s. n., gogrénă s. f.] – Din fr. gros-grain. Vezi definitia »
curmătúră, curmătúri, s.f. (pop.) 1. secțiune transversală; crestătură, incizie. 2. depresiune, adâncitură în teren; deșelătură. 3. urmă, adâncitură, dungă. 4. (la pl.) durerile nașterii (facerii). Vezi definitia »
bobiță, bobițe s. f. (dim.) 1. v. bobar. 2. vin. Vezi definitia »
ÁVĂ2, ave, s. f. Mreajă (de prins pește). – Tc. av. Vezi definitia »