Definita cuvantului staul
stául (-le), s. n. – Grajd. – Var. stau(r). Lat. stablum, formă populară, în loc de stabulum (Pușcariu 1640; REW 8209), cf. it. stabbio, prov. estable, fr. étable, cat. establa, sp. establo, port. estrabo, ngr. σταύλος. Var. staur, din pl. lui stau, stauri (Candrea). – Der. stauină, s. f. (Munt., loc potrivit pentru țarc), din lat. *stabŭlῑna (Lacea, Dacor., II, 624), sau mai probabil de la stau, cu suf. -ină, cf. pescuină, vizuină. – Din rom. provin în mag. stál, istál, stár (Drăganu, Dacor., VII, 199).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu staul
musúl, musúluri, s.n. (înv.) pânză de bumbac foarte fină; stofă foarte subțire; muselină. Vezi definitia »
fenomenul prin care doua monstre de culoare sunt percepute ca fiind identice atunci cand se foloseste o anumita sursa de lumina, dar care cu o alta sursa luminoasa, par diferite Vezi definitia »
CRÁUL s. n. Stil de înot în care înotătorul stă cu fața în jos, în poziție orizontală, mișcând alternativ brațele, concomitent cu o forfecare în plan vertical a picioarelor, iar capul iese din apă în mod ritmic, pentru respirație, la dreapta sau la stânga. – Din engl., fr. crawl. Vezi definitia »
Genul de barbat cuceritor Vezi definitia »
niciúnul (ni-ciu- / nici-u-) pr. m., g.-d. niciúnuia, pl. niciúnii; f. niciúna, g.-d. niciúneia, pl. niciúnele; g.-d. pl. m. și f. niciúnora Vezi definitia »