Definita cuvantului șteamp
șteámp (-puri), s. n. – 1. Mai, pisălog, pilug, ciocan de lemn. – 2. Baros. – 3. Mașină de spart pietre, asemănătoare dîrstelor. – 4. Presă de bătut monede. Germ. Stampfe (Mîndrescu 89; Borcea 210; Graur, BL, III, 43; Gáldi, Dict., 195). Intervenția sl. stąpa (Cihac, II, 393) este improbabilă. – Der. ștempar, s. m. (Trans., muncitor care sparge pietrele scoase din mină); ștempăriță, s. f. (Trans., nevastă de ștempar); ștempări, vb. (a sparge minereu).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu șteamp
jomp s.n. (reg.) spărtură de jos în sus; vârtej scurt (în minele de aur). Vezi definitia »
clocímp, clocímpuri, s.n. (reg.) 1. restul unei ramuri tăiate de lângă tulpină; clenci. 2. restul de la cocenii de porumb tăiați, rămas la pământ; cocălău, cocean, ciocan, cioclej, tulean. 3. cui de lemn. 4. lemnul pe care stă vârtelniță; popici. 5. cuib de hoți; ascunzătoare. Vezi definitia »
CLAMP interj. Cuvânt care imită zgomotul rezultat prin lovirea a două obiecte, la închiderea violentă a unei uși, a unui capac etc. – Onomatopee. Vezi definitia »
HIPOCÁMP, hipocampi, s. m. 1. Animal fabulos, din mitologie, cu cap de cal, cu două picioare și cu coadă de pește, care trăgea carul lui Neptun. 2. (Iht.) Mic pește marin cu capul asemănător cu cel al calului; cal-de-mare, căluț de mare (Hippocampus hippocampus). – Din fr. hippocampe. Vezi definitia »
CONTRACÂ'MP s. n. 1. (arhit.) pantă plană în mijlocul unei muluri. 2. (cinem.) încadrare corespunzătoare unui unghi de filmare opus celui folosit în cadrul precedent, utilizată la filmarea scenelor cu două personaje angajate în dialog. (după fr. contre-champ) Vezi definitia »