Definita cuvantului ștează
șteáză (-éze), s. f. – Nuia cu care se țin separate ochiurile plasei. Lat. schidia „așchie” (Diculescu, Elementele, 467; Pușcariu, Dacor., V, 754; REW 7689), cf. it. scheggia, fr. esquille. Pentru rom. e mai bine să se pornească de la lat. scida ‹ gr. σχίδη „fîșie smulsă”.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ștează
BICLORÚRĂ s.f. Compus care conține doi atomi de clor. [< fr. bichlorure]. Vezi definitia »
ANALOÁGĂ adj.f. v. analog2. Vezi definitia »
BELȘÍȚĂ, belșițe, s. f. Plantă erbacee ornamentală cu frunze mari, verzui sau purpurii, și cu flori mari roșii, galbene sau pestrițe (Canna indica). -Et. nec. Vezi definitia »
MOTOPÓMPĂ s. f. pompă acționată de un motor. (< fr. motopompe, rus. motopompa) Vezi definitia »
SEMICONSONÁNTĂ s.f. Semiconsoană. [< semi- + consonantă]. Vezi definitia »