Definita cuvantului ștevie
ștévie (-ii), s. f. – 1. Măcriș (Rumex). – 2. Plantă (Astrantia maior). Sl. štavije (Miklosich, Slaw. Elem., 53; Cihac, II, 366; Conev 44), cf. bg. števa, sb. štablje. – Der. înștevia, vb. (a colora, a vopsi în galben, cu rădăcină de ștevie).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ștevie
COLĂCĂRÍE, colăcării, s. f. (Pop.) Orație de nuntă. – Colăcar + suf. -ie. Vezi definitia »
HAIDUCÍE, haiducii, #s. f.# 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + #suf.# -ie. Vezi definitia »
CLOROPSÍE s. f. tulburare a vederii care face ca obiectele privite să apară în verde. (< fr. chloropsie) Vezi definitia »
MESCHINĂRÍE s.f. 1. Zgârcenie, micime de suflet; lipsă de generozitate. 2. Faptă de om meschin; lucru mărunt. [Gen. -iei. / < fr. mesquinerie]. Vezi definitia »
MACROGAMÍE s. f. 1. fecundație în cadrul căreia funcționează doi indivizi unicelulari ai aceleiași specii. 2. procesul de contopire a doi macrogameți. (< fr. macrogamie) Vezi definitia »