Definita cuvantului știc
știc (-curi), s. n. – (Înv.) Baionetă. Germ. Stich, prin intermediul rus. štyk (Cihac, II, 393). – Pare dublet al lui stici, s. n. (prăjină).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu știc
ANTIESTÉTIC, -Ă, antiestetici, -ce, adj. Care este împotriva esteticii. [Pr.: -ti-es-] – Din fr. antiesthétique. Vezi definitia »
crónic adj. – Care are evoluție lentă, cu caracter de durată. – Var. hronic (și der., înv.). Lat. chronicus (sec. XVIII). – Der. cronică, s. f., din lat. chronica, sec. XVII; cronicar, s. m.; cronicăresc, adj.; cronograf, s. f. (cronică, anale), din gr. χρονόγραφος (sec. XVII); cronologic, adj., din fr.; cronologie, s. f., din fr.; cronometru, s. n., din fr. Pentru der. înv., cf. Gáldi 196. Vezi definitia »
AMNÉSTIC, -Ă adj., s.n. (Substanță) care provoacă amnezie. [< fr. amnéstique]. Vezi definitia »
HEBEFRÉNIC, -Ă, hebefrenici, -ce, adj., s. m. și f. (Med.) (Persoană) care suferă de hebefrenie. – Din fr. hébéphrénique. Vezi definitia »
MONOGÁMIC, -Ă adj. (Rar) Monogam. [< fr. monogamique]. Vezi definitia »