MAGNETIZÁȚIE s.f. (Rar) Magnetizare. ♦ Mărime vectorială care caracterizează starea de polarizare magnetică a corpurilor. [Gen. -iei. / cf. fr. magnétisation]. Vezi definitia »

a avea academie / acioală / activ / capital / catastif / cearșaf / jurnal / listă / patalama / salbă expr. a avea multe condamnări penale, a avea un cazier bogat Vezi definitia »

MICRODISÉCȚIE s.f. Disecție la microscop, făcută pe celule sau pe ființe foarte mici. [Gen. -iei. / < fr. microdissection]. Vezi definitia »

ERGOLOGÍE s. f. știință despre bunurile materiale ale culturii. (< germ. Ergologie) Vezi definitia »

DRĂCOVÉNIE, drăcovenii, s. f. (Fam.) Drăcie. – Drac + suf. -ovenie. Vezi definitia »