Definita cuvantului stinghie
stínghie (-ii), s. f. – 1. Bară, traversă. – 2. Regiune inghinală. – Var. stinghe. Sl. sŭtęgŭ „traversă”, de la sŭtęgliti „a reuni” (Tiktin; Byhan 332; Conev 80; Candrea). Der. de la un lat. *stangula, din v. germ. stengil (› germ. Stange), propusă de Giuglea, Dacor., II, 400, nu este posibilă.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu stinghie
INCORPORÁȚIE s. f. v. încorporație. Vezi definitia »
GRAFÍE, grafii, s. f. Mod de redare în scris a cuvintelor; scriere. ♦ Fel specific de a scrie al cuiva; scris1. ♦ Linie specifică a unui desen, care caracterizează pe autorul lui. – Din fr. graphie. Vezi definitia »
DEVIÁȚIE s. f. 1. abatere față de o direcție normală dată. ♦ ~ de sept = deformare a septului nazal. ◊ (biol.) transformare a unui organ într-altul, cu altă structură și altă funcție. ♦ ~ sexuală = practicarea relațiilor erotice între parteneri aparținând aceluiași sex; homosexualitate. 2. (fiz.) unghi format de raza emergentă dintr-un sistem cu cea incidentă; deflexiune. (2). 3. unghi format de acul busolei cu meridianul magnetic sub influența maselor de metal situate la bord. (< fr. déviation, lat. deviatio) Vezi definitia »
SEISMOTERAPÍE s. f. (Med.) Procedeu terapeutic constând din vibrații rapide, regulate și de mică amplitudine, folosit în unele atonii funcționale; vibroterapie. [Pr.: se-is-. – Var.: sismoterapíe s. f.] – Din fr. séismothérapie. Vezi definitia »
HEBEFRENÍE s. f. formă clinică a schizofreniei la pubertate, care se manifestă prin comportament pueril, cu tendințe spre acte antisociale. (< fr. hébéphrénie) Vezi definitia »