Definita cuvantului strecura
strecurá (-cór, -át), – vb. 1. A trece prin sită, printr-o țesătură etc. un lichid. – 2. A limpezi, a purifica, a rafina. – 4. (Refl.) A se fofila, a se furișa, a se băga. – Var. străcura. Mr. stricor, stricurare. Lat. cōlāre, prin intermediul *transcōlāre (Cipariu, Gram., 368; Meyer, Alb. St., IV, 110) sau extracōlāre (Pușcariu 1650). Rezultatul stre- (în loc de stră-) este normal, și nu trebuie explicat prin intermediul lat. stĕrcǒrāre „a îngrășa cu bălegar”(Candrea; cf. Tiktin). Mai curînd se datorează unui contact semantic cu între, printre, deoarece strecura înseamnă „a trece”. – Der. strecurătoare, s. f. (obiect prin care se strecoară un lichid); strecătoare, s. f. (strecurătoare), probabil prin confuzie cu trece, cf. trecătoare (altă opinie la Graur, Rom., LIII, 384).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu strecura
zvânturá (a se ~) (fam.) vb. refl., ind. prez. 3 se zvấntură Vezi definitia »
EFLORÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A studia superficial; a frunzări o carte. [< fr. effleurer]. Vezi definitia »
ÎNSÂNGERÁ, însângerez, vb. I. Tranz. A face să curgă sânge, a umple de sânge. ♦ A păta ceva cu sânge. – În + sângera. Vezi definitia »
GERBÉRA s.f. Plantă erbacee din familia compozitelor, cu tija foarte scurtă, care crește în regiunile calde din Asia și din Africa. [< fr. gerbera]. Vezi definitia »
a întrece măsura expr. v. a se întrece cu gluma. Vezi definitia »